|
|
Populaţia: este formată în majoritate de români 89,4%, maghiari 7,1%, ţigani 2%, germani, ucrainieni, ruşi-li¬poveni, turci, tătari. În afara graniţelor trăiesc peste 8 mil. de români, atât imigraţi în Europa occidentală, Canada, SUA, Australia, America de Sud (cei mai mulţi în ultimele decenii), cât şi din ţările vecine unde trăiesc comunităţi mari de români. Concentrarea max. a pop. în zonele de câmpie (peste 55%), îndeosebi în zona capitalei (1.000 loc./km2). În zona de munte (5% din populaţie) densitatea loc. este slabă.
Rata natalităţii: 11,6‰; a mortalităţii: 11,5‰. Rata pop. urbane: 55%. Resurse şi economie: R. este o ţară în tranziţie de la o econ. socialistă la o economie de piaţă care a avut după 1990 un ritm lent de aplicare a reformei (până în 1996-¬1997). Dintre ţările foste socialiste, a beneficiat mai puţin de sprijin financiar internaţional, datorită regimului politic. Econ. R. este industrial-agrară. Ramurile ind. di¬versificate şi răspândite pe întreg terit. R. sunt: metalurgie neferoasă, siderurgie, petrochimie, ind. lemnului, constr. de nave, textile, pielărie, alimentară, care au suferit după 1989, datorită întârzierii restructurării ind. şi precarităţii investiţiilor.
Agricultura este lipsită de maşini şi utilaje moderne, de îngrăşăminte. Există o reţea foarte bogată de irigaţii care nu poate fi utilizată. Se cultivă: grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, floarea-soarelui, plante industriale, tutun, viţă de vie: Creşterea animalelor: bovine, ovine, porci, păsări a suferit o însemnată diminuare în procesul privatizării insuficient asistate de o legislaţie fermă şi a lipsei de capital financiar. R. are numeroase resurse min., . dar reduse ca pondere: cărbuni (lignit), aur, argint, lemn, uraniu, sare (rezerve importante). Petrolul şi gazele natu¬rale nu satisfac consumul intern. Turismul a suferit un recul după 1989, în prezent se trece la privatizarea ho¬telurilor de pe litoral, la crearea unei reţele de turism rural.
Economia Romaniei a suferit de pe urma embargoului impus Iraqului şi noii Iugoslavii. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate (în mare parte electrificate); căi rutiere, flotă comercială. Infrastructura căilor de comunicaţie din R. este printre cele mai deterio¬rate din Europa. Cu colaborare internaţională s-a trecut la realizarea unui program de modernizare a autostrăzilor, se creează o cale transeuropeană Rotterdam-Constanţa, care va dezvolta transportul fluvial; alta Asia Centrală¬Constanţa, pentru transportul petrolului.
Aeroporturi: Bucureşti (Otopeni) internaţional; Timişoara, Constanţa, Cluj etc. Oraşe: Constanţa (port la M. Neagră , Timişoara, Cluj-Napoca, Galaţi (port dunărean la care au acces şi nave ocea¬nice), Braşov, Craiova, Ploieşti, Iaşi, Oradea, Arad, Tg. Mureş, ş.a. Universităţi la Iaşi (1860), Bucureşti (1864), Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Braşov. Istoria: În spaţiul R. şi în Balcani trăiau în mileniul II î. Hr. triburile tracilor (neam indo-european): din sec. VI î. Hr. sunt atestate în izvoarele greceşti existenţa geţilor în reg. Dunării de Jos şi în zona din S Carpaţilor; izvoare latine amintesc de existenţa dacilor în Banat şi Transilvania.
Regele Burebista (cca. 70-44 î. Hr.) unifică terit. dintre Carpaţii Păduroşi, Nistru şi Munţii Balcani şi M. Neagră (în timpul lui Caius Iulius Cae¬sar), luând naştere regatul Daciei; regele Decebal (87-106) va purta cu romanii trei războaie; între 87-89 cu Domiţian, 101-¬102 şi 105-106 cu împ. Traian, în urma cărora Dacia devine provincie romană. Populaţia daco-romană, care a stat la baza etnogenezei va adopta limba latină, în primele secole d. Hr. formându-se limbă străromână, unitară pe tot terit. locuit an¬terior de daci, apoi limba română, singura limbă romanică din Europa estică. Creştinarea pop. român se face din primele sec., de jos în sus, cât teritoriul R. se afla încă în cadrul Imp. Roman (până în 273/275 la retragerea aureliană, rămânându-se în cele din urmă în cadrul Bisericii răsăritene subordonate patriarhiei de la Constantinopol, de rit ortodox.
Din sec. IV, o serie de popoare migratoare trec peste terit. R. şi tempo¬rar îşi impun controlul, întârziind cristalizarea statală: goţi, huni, gepizi, avari, slavi (sec. VI) pecenegii şi cumanii în zonele extracarpatice, tătarii după 1241 anul marii năvăliri în Europa. Slavii vor fi asimilaţi; limba română va asimila de asemenea cuvinte slave. Pop: autohtonă s-a numit pe sine „români”, perpetuând amintirea Romei străbune.
La sf. sec. IX, ungurii veniţi din Asia se stabilesc în Partonia; fiind oprită expansiunea lor spre V (mijl. sec. X), se îndreaptă spre răsărit şi în sec. XI-XIII reuşesc să-şi impună stăpânirea asu¬pra formaţiunilor statale româneşti (voievodate) şi includ Transilvania ca voievodat autonom în regatul ungar. În sec. XII-XIII sunt colonizaţi în Transilvania secui şi saşi. În sec. XIV, după slăbirea presiunii tătare se creează state de sine stătătoare în Ţara Românească (1330) şi Moldova (1359).
_______________________________________
     
  
    
|
|
